Vara – de Otilia Cazimir

admin — Sun, 19 Oct 2008 18:57:28 +0000

Apune soarele-n vapai
Si inserarea, ca un val,
Pe subt rachitile din deal
Se lasa-n liniste pe vai.
Coboara-ncovoiat la pod
Un biet pescar, de pe Siret,
Si-n umbra sura pier incet
Pescar, si apa, si navod.
De jos, din ceata de pe prund,
Doi pescarusi au aparut
Si-n zbor ingemanat si mut

Se duc spre baltile din fund.

Inchid pleoapele s-ascult…

De pacea larga leganat

Mi-adoarme sufletu-mpacat.

Ca un copil ce-a plans prea mult.

Noapte de vară – de George Coşbuc

admin — Sun, 19 Oct 2008 16:43:16 +0000

Zările, de farmec pline,
Strălucesc în luminiş;
Zboară mierlele-n tufiş
Şi din codri noaptea vine
Pe furiş.

Care cu poveri de muncă
Vin încet şi scîrţîind;
Turmele s-aud mugind,
Şi flăcăii vin pe luncă
Hăulind.

Cu cofiţa, pe-ndelete,
Vin neveste de la rîu;
Şi cu poala prinsă-n brîu
Vin cîntînd în stoluri fete
De la grîu.

De la gîrlă-n pîlcuri dese
Zgomotoşi copiii vin;
Satul e de vuet plin;
Fumul alb alene iese
Din cămin.

Dar din ce în ce s-alină
Toate zgomotele-n sat,
Muncitorii s-au culcat.
Liniştea-i acum deplină
Şi-a-nnoptat.

Focul e-nvelit pe vatră,
Iar opaiţele-au murit,
Şi prin satul adormit
Doar vreu cîne-n somn mai latră
Răguşit.

Iat-o! Plină, despre munte
Iese luna din brădet
Şi se nalţă,-ncet-încet,
Gînditoare ca o frunte
De poet.

Ca un glas domol de clopot
Sună codrii mari de brad;
Ritmic valurile cad,
Cum se zbate-n dulce ropot
Apă-n vad.

Dintr-un timp şi vîntul tace;
Satul doarme ca-n mormînt-
Totu-i plin de duhul sfînt;
Linişte-n văzduh şi pace
Pe pămînt.

Numai dorul meu colindă,
Dorul tînăr şi pribag,
Tainic se-ntîlneşte-n prag,
Dor cu dor să se cuprindă
Drag cu drag.

Poezii, poeme, versuri » Poezii despre vara

Vara – de Otilia Cazimir

Noapte de vară – de George Coşbuc